Tratamente cu legume si fructe

Care este compozitia fructelor si legumelor

In compozitia fructelor si legumelor intra in primul rand apa, si anume, in proportie de 80-90 %. Bogat reprezentate sunt si glucidele si levuloza, dupa cum stim foarte folositoare pentru organism. Urmeaza in ordine acizii organici, mai ales cel malic, tartric si citric, care sunt metabolizati si transformati in organism in carbonati alcalini. Continand cantitati importante de acizi organici, care le confera gustul caracteristic, sucurile de fructe si legume au actiune alcalinizanta asupra tumorilor organismului si asta intrucat acizii sunt metabolizati in saruri alcaline.

De exemplu, 1 kg de capsuni aduce in organism baze cat 9 g bicarbonat de sodiu; 1 kg de struguri cat 6 g bicarbonat, iar 1 kg de suc de lamaie, cat 4 g bicarbonat.

Sunt bogate in vitamine, mai ales cele hidrosolubile de genul vitaminei C, B1 si B2. In cantitati mai reduse se gasesc si vitamine liposolubile. Acestea aflandu-se mai ales in fructele oleaginoase ca migdalele, nucile si maslinele. Alte fructe ca lamaile, portocalele, mandarinele, migdalele, nucile si caisele, au cantitati reprezentative de vitamina A, mai ales sub forma de provitamina de genul carotenului. Este bine de stiut, ca unele vitamine se pot distruge in cursul pasteurizarii si sterilizarii sucurilor, ca si prin conservarea lor indelungata, de unde necesitatea consumarii in stare proaspata.

Tot bine reprezentate in sucurile de fructe si legume sunt si oligoelementele minerale, care se gasesc fie sub forma de saruri organice solubile, fie sub forma de saruri anorganice. Dintre oligoelemente in cantitate mai mare se afla potasiul, calciul si magneziul. Sodiul se gaseste in fructe si legume in general in cantitati mici. Sarurile minerale contribuie la actiunea alcalinizanta a sucurilor.

Principalele proprietati ale sucurilor de fructe si de legume

Actiunea nutritiva si energetica, asadar calorica, care este cu atat mai mare cu cat suportul glucide este mai bine reprezentat. Astfel 100 ml suc de ananas ne furnizeaza 54 de calorii, 100 g portocale 49 de calorii, 100 g mere 52 de calorii, iar 100 g struguri intre 76 si 99 calorii;

Actiunea alcalinizanta datorita acizilor organici care sunt metabolizati in organism in saruri alcaline;

Actiunea hiposodata, datorita sodiului in cantitate redusa pe care acestea il contin, motiv pentru care pot fi recomandate din abundenta in regimurile hiposodate;

Actiunea diuretica, datorita continutului lor bogat in apa.

Actiunea astringenta, asadar constipanta, datorita bogatiei lor in substante tanante, situatie caracteristica in special afinelor, coarnelor si gutuilor;

Actiunea laxativa, specifica mai ales fructelor si legumelor bogate in balast, cum sunt perele, caisele, prunele si majoritatea legumelor;

Actiunea hipocalorica, datorita cantitatii reduse de proteine, lipide si glucide, motiv pentru care au o indicatie majora in curele de slabire.

In ce afectiuni se folosesc

Cei ce sufera de gastrite, ulcere gastro-duodenale si enterocolite, iar numarul acestora este dupa cum stim foarte numeros, tolereaza mai cu dificultate componenta celulozica a fructelor.

Consumul de fructe sub forma de sucuri, vizeaza insa o paleta mult mai larga de boli, si, implicit de bolnavi, boli ca obezitatea, ateromatoza si dislipidemia – boli ce se caracterizeaza prin cresterea grasimilor totale din singe sau numai a unor fractiuni lipidice de genul trigliceridelor si a colesterolului; mai beneficiaza de actiunea sucurilor de fructe si cei care sufera de diabet, anemie, insuficienta cardiaca, hipertensiune arteriala, litiaza biliara si renala cu acid uric, alte boli hepatice si renale, ca si diverse afectiuni intestinale.

Inlocuirea alimentelor concentrate si hipercalorice cu fructe si legume

Sucurile din fructe

Uneori, fructele si zarzavaturile sunt suportate mai cu dificultate de catre unii, din cauza unor particularitati reactive ale tubului digestiv, sau din cauza unor suferinte ale acestuia, se impune ca, in aceste situatii, sa beneficiem de proprietatile lor complexe, pe linie nutritiva, consumindu-le sub forma de sucuri.

Sucurile de fructe, caci acestea se bucura in special de o larga utilizare, se obtin prin stoarcerea fructelor sanatoase, ajunse la maturitate.

Ideal ar fi, ca sucurile de fructe sa fie consumate in stare proaspata, respectiv imediat sau numai la scurt timp dupa prepararea lor.

Cand, din diverse motive, aceste sucuri nu sunt consumate imediat dupa prepararea lor sau la scurt interval dupa aceasta se presupune, ca ele vor fi afectate de fermentatia alcoolica sau vor fi deteriorate pe calea diversilor agenti poluanti, a diverselor ciuperci si levuri, care vor contribui la degradarea lor calitativa.

Sucurile de fructe si legume avand, valoare energetica redusa, pot inlocui alimentele concentrate si hipercalorice, reducand astfel substantial nivelul energetic al ratiei alimentare, fara a diminua volumul mesei.

E bine de stiut din acest punct de vedere, ca daca 100 g de paine ne dau in jur de 230-250 calorii, aceeasi cantitate de pepeni galbeni sau rosii ne dau in jur de 30-40 calorii. Daca, 100 g smantana ne dau in jur de 200-300 calorii, o aceeasi cantitate de mere, pere sau prune, ne furnizeaza abia intre 71-80 calorii. Daca, 100 g ciocolata ne dau in jur de 500-600 calorii, o cantitate identica de dulce natural, de exemplu, de struguri, ne dau abia in jur de 90-100 calorii.

Sucurile de fructe si legume o constituie ateromatoza si dislipidemiile, caracterizate dupa cum am mai precizat prin cresterea grasimilor din singe ca si a colesterolului, ca si prin depunerea acestuia in peretii arteriali, fapt ce favorizeaza aparitia ruginii biologice care este ateromul si care duce la strimtorarea arterelor, cu tot ce decurge din aceasta realitate. Prin absenta practic totala a grasimilor din fructe si legume dulci ca si a colesterolului, acestea vor atenua implicit dislipidemia si, in plus, vor antrena o parte din colesterolul ajuns cu bila in intestin, impidicind astfel reabsorbtia sa.

Sucurile, mai ales cele sarace in glucide, pot fi date la diabetici fiind bine tolerate.

Indicate in anemiile obisnuite, pentru ca stimuleaza secretia gastrica, apoi pentru ca favorizeaza absorbtia fierului si in sfirsit pentru ca stimuleaza formarea de globule rosii.

Scad colesterolul din singe si din bila, prevenind astfel concentrarea si precipitarea lui in colecist, sub frma de calciu. In acelasi timp, tot sucurile de fructe si de legume dezintegreaza acidul uric, prevenind pe aceasta cale formarea calculilor renali, pe baza de urati.

In bolile renale, care evolueaza cu cresterea retentiei de apa, ca si in acelea cu retentie de substante azotate in singe (uree si acid uric), aceleasi sucuri prin actiunea lor diuretica impiedica acest inconvenient.

Au efect diuretic -  sucurile de fructe si de legume influenteaza favorabil si evolutia insuficientei cardiace; totodata vitaminele si zaharurile naturale continute de fructe si unele zarzavaturi tonifica muschiul inimii, crescandu-i astfel puterea de contractie.

Sucul de struguri poate acoperi 90-95 la suta din necesitatile de vitamina C ale organismului.

Sucul de rosii este si el bogat in acid ascorbic, rspectiv in vitamina C, apoi in caroten, fier si potasiu. Acest suc stimuleaza secretiile digestive, motiv pentru care luat inainte de masa este aperitiv, ca si sucul de telina. Sucul de rosii reprezinta, in plus, o bautura reconfortanta, cu indicatii speciale in anemii si convalescenta.

Sucul de varza alba reprezinta la rindul sau un bogat rezervor de vitamina C, de derivati sulfurosi cu marcata activitate antimicrobiana, ca si de saruri. Contine, de asemenea un principiu activ cu actiune antitiroidiana, ca si un factor cicatrizant in ceea ce priveste ulcerele gastroduodenale.

Sucul de morcovi impresioneaza prin calitatile mari de caroten, motiv pentru care se bucura de mare trecere in toate bolile tributare lipsei sau insuficientei de vitamina A din organism.

Sucul de ridichi negre da rezultate excelente in colecistitele si angiocolitele cronice, mai ales insotite de constipatie, exercitind efecte benefice asupra peristatismului intestinal, ca si asupra musculaturii netede a canaliculelor biliare, usurind in felul acesta secretarea bilei.

Alte fructe si legume

telina si cicoarea sunt aperitive, adica sporesc apetitul;

ridichile si salata sunt depurative, adica contribuie la curatirea interna a organismului;

sparanghelul, prazul, pepenii si fructele in general sunt diuretice, adica favorizeaza eliminarea urinii;

usturoiul si ceapa sunt, la rindul lor, printre altele si vermifuge, adica contribuie la eliminarea parazitilor intestinali;

varza rosie este expectoranta;

varza alba, gratie vitaminei U pe care o contine in cantitati semnificative, este cicatrizanta pentru ulcerele tubului digestiv;

anghinarea este colagoga, adica favorizeaza eliminarea bilei, contribuind pe aceasta cale la optimizarea digestiei intestinale;

merele - consumate fie coapte fie rase, fie sub forma de zeama, s-au dovedit de o mare utilitate in tratamentul colitelor si enterocolitelor, mai ales cind acestea tin de virsta copilariei, si asta gratie sarurilor de pectina pe care aceste fructe le contin, si in special acestui constituent deosebit al acestor saruri, reprezentat de pectatul de nichel;